Ce fac tinerii români care studiază în străinătate în vremea coronavirusului. Ce fac cei din ţară

O bună parte din tinerii români care studiază în afară s-au întors în România în siguranţă şi îşi desfăşoară activitatea educaţională în izolare pe platformele online, conform unui comunicat al IntegralEdu.

În schimb, examanele International Bacalaureate şi A-level au fost anulate şi îi afectează pe elevii de liceu din străinătate, care ar fi trebuit să obţină aceste certificate folositoare pentru admiterea la universitate.

• Record de turiști în Japonia! Cât au cheltuit cei 3,31 milioane de vizitatori?
• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar

,,Fie că vorbim de Uniunea Europeană, Marea Britanie sau restul zonelor, procesul de admitere al universităţilor internaţionale continuă. În acest moment nicio universitate nu a suspendat evaluările şi chiar încurajează recrutările din ţara noastră. Pe lângă aceasta, multe dintre instituţii de învăţământ şi-au intensificat comunicarea online’’, declară Ana Maria Papp, Business Development Manager IntegralEdu.

Împrumuturile pentru studii în Marea Britate rămân valabile, iar deadline-ul pentru confirmarea locului la universităţi se prelungeşte cu 2 săptămâni. Pentru anul universitar 2020-2021 împrumutul este de 9.250 de lire sterline pe an, pentru programele de licenţă, iar pentru studii de master este de 10.906 de lire sterline pentru tot programul.

Cursurile predate studenţilor s-au mutat în online. Studenţii ajung la facultate cu un „click”

De ceallată parte, studenţii de la facultăţile din România s-au adaptat rapid la cursurile în online. Profesorilor, însă, le lipseşte stilul clasic de predare. Platformele folosite pentru desfăşurarea cursurilor sunt Zoom, Meet şi Skype, potrivit Mediafax.

Cursurile online tind să devină un obicei. Decanul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Antonio Momoc, foloseşte cu studenţii săi, platforma Zoom. El vobeşte despre avantajele şi dezavantajele acestui tip de comunicare.

„Reacţia studenţilor, în principiu, e destul de bună, nu cred că acolo sunt probleme, poate problemele sunt la nivelul conexiunii la internet, mai degrabă de natură tehnică, sunt cazurile sociale, studenţii care poate nu au laptop sau calculator acasă, sunt şi asemenea cazuri de care ne ocupăm”, spune Antonio Momoc.

Pe de altă parte, profesorilor le lipseşte conexiunea directă cu studenţii, de la clasă. Conferinţele online pot crea un disconfort.

„Mulţi se plâng că e destul de obositor să vorbeşti în faţa unui ecran. Dacă ai un curs cu 200-250 de studenţi, iar ei îşi ţin microfonul închis sau nu apar pe ecran, evident că nu ştii ce reacţii au, şi invers, dacă şi-ar deschide toţi microfonul şi ar discuta în timp ce profesorul ar face prezentările în Power Point sau cum le face el, iar ar fi o sursă de zgomot continuă şi ar întrerupe şirul gândirii celui care susţine o prezentare”, spune decanul de la Universitatea Bucureşti.

Studenţii sunt mulţumiţi. S-au trezit şi au ajuns la facultate cât ar face „click”.

„Categoric, nu s-ar fi întâmplat dacă coronavirus nu exista, dar consier că aceste cursuri online sunt printre cele mai bune lucruri care se întâmplă în perioada asta atât de rea, ne protejăm foarte mult pe noi, pe profesori şi pe toţi cei din jur, eonomisim foarte foarte mult timp”, spune Raluca, studentă.

„În contextul ăsta, niciodată n-a fost munca atât de aproape de facultate. La modul că pot să-mi lucrez task-urile de la muncă şi să fiu conectată şi pe plaformele online unde ne predau profesorii”, spune o altă studentă.

Aplicaţiile folosite pentru desfăşurarea cursurilor sunt Meet, Zoom şi clasicul Skype.